Ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană – Brexit-ul – a devenit o îngrijorare în plan politic și economic, nu doar la nivelul arhipelagului britanic, ci și pe continentul european și mai departe la nivel global, deoarece o asemenea schimbare în peisajul Uniunii Europene ar diminua influența Uniunii în piața mondială, dar și în relațiile cu celelalte super puteri, precum Statele Unite, China și Japonia. Retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană îi conferă acestuia posibilitatea de a limita migrația, de a întări granițele statelor, de a încetini procesul de integrare politică într-un fel de federație europeană. Pe de altă parte analiștii politici consideră că Brexit este doar precursorul unui întreg lanț de asemenea evenimente în Uniunea Europeană.
Si in cazul României se estimează că votul pro-Brexit va genera efecte nefavorabile în plan economic, politic și social. Dintre acestea menționăm: deprecierea monedei naționale în raport cu euro şi dolarul, diminuarea schimburilor comerciale: importuri / exporturi, scăderea numărului românilor care lucrează în Marea Britanie și nu în ultimul rând diminuarea fondurilor europene acordate țării noastre ca urmare a retragerii unuia dintre cei mai mari cotizanți la bugetul UE.
„În acest context regulile bugetare ale Uniunii Europene cât și plafoanele alocate fiecărei țări vor fi renegociate, iar țările cu o performanță slabă în absorbția de fonduri vor avea cel mai mult de suferit deoarece în situația în care bugetul european se diminuează cu echivalentul contribuțiilor britanice, atunci fie se reduc alocările, fie cresc contribuțiile fiecărei țări.”
România trebuie să treacă la o absorbție efectivă de fonduri europene, mai ales că sistemul UE favorizează cererile de finanțare în ordinea depunerii lor. Astfel România ar putea rămâne fără fonduri europene, riscând nefinanțarea proiectelor, în condițiile în care state precum Ungaria, Polonia şi țările baltice vor fi mult mai rapide în absorbția acestor fonduri.
În acest caz, țări cu o absorbție redusă precum România vor rămâne cu un volum scăzut de fonduri disponibile pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul perioadei bugetare 2014-2020. „Cel mai mare risc al Brexitului pentru România, cel puțin pe următorii cinci ani, îl reprezintă fondurile europene“, declara recent Dan Bucşa, macro economist al UniCredit Bank la Londra.
„Dacă Marea Britanie pleacă din Uniunea Europeană cu plăcinta ei de fonduri, cred că cei mai afectați vom fi noi, pentru că Polonia şi Ungaria sunt capabile să absoarbă mult mai repede şi noi vom rămâne, ca de obicei la sfârșit, când vom rămâne fără fonduri. Deci riscul este mult mai mare pentru noi, pentru cehi şi slovaci“.
Pierderea de fonduri europene este o perspectivă dureroasă pentru România, care este oricum repetentă la acest capitol! Altfel spus, incapacitatea României de a atrage fondurile Uniunii Europene încă din primii ani de lansare a exercițiului financiar 2014-2020 ar putea afecta perspectivele pe termen lung pentru țară.